În timp ce Ambasada SUA se declara îngrijorată de modificările la Codul Penal, Victor Ponta se întâlnea cu Dean Thompson în biroul lui Valeriu Zgonea. Ce a spus premierul la ieșire

Premierul Victor Ponta a avut, miercuri după-amiază, o întrevedere cu Însărcinatul cu Afaceri al Statelor Unite, Dean Thompson. Întâlnirea, care a durat mai bine de o oră, a avut loc în biroul președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea. La ea au participat și liderul deputaților PSD, Marian Neacșu, vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul Societății Informaționale, Sorin Grindeanu, dar și ministrul Apărării, Mircea Dușa.

Dean Thompson a avut o discuție despre legislația modificată în Parlament cu Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților. Întâlnirea Ponta – Thompson a fost precedată de o conversație de aproximativ 20 – 30 de minute purtată de reprezentantul SUA cu Valeriu Zgonea.

Surpriza a venit din partea altor deputați PSD, inițiatori ai proiectului de lege care ar fi modificat Codul de procedură penală, puternic criticat de Direcția Națională Anticorupție. Dintre inițiatori, la întâlnirea din biroul lui Zgonea, la care a participat și Dean Thompson, au fost prezenți deputații PSD Cătălin Rădulescu, Ciprian Nica și Marius Manolache.

La plecare, Dean Thompson nu a dorit să dea vreo declarație despre întâlnirea pe care a avut-o în Parlament. Premierul, în schimb, a precizat de mai multe ori că subiectul întâlnirii a fost Summitul Regional de Securitate Cibernetică, ce va avea loc la București, între 11 și 13 mai.

Ministrul Comunicațiilor a recunoscut că nu avea programată o întâlnirea la Parlament cu Dean Thompson și că discuția despre „cyber security” a durat doar aproximativ zece minute, deși Thompson a stat în biroul lui Valeriu Zgonea aproximativ o oră. Cel mai mult Thompson a discutat cu Zgonea, susțin pesediștii care s-au aflat în biroul președintelui Senatului.

Pe de altă parte, deși premierul susține că discuția cu Dean Thompson a vizat doar forumul privind securitatea cibernetică, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat pentru gândul că oficialul american a pus în discuție și subiectul modificărilor propuse de pesediști la Codul Penal.

„A fost o chestiune de concernși m-a întrebat pe mine personal ca președinte al Caucus-ului (n.r.-Grupul de prietenie Pro America) care este opinia mea personală. Am avut o discuție despre evoluțiile interne și regionale cu privire la mai multe subiecte. Unul dintre ele a fost și inițiativa parlamentarilor, la care i-am spus că eu personal sunt împotriva ei și o consider o mare greșeală dacă am promova acest proiect pentru că există check and balance în acest moment în Constituție, care permite ca în următoarele șapte, opt, nouă luni de zile să nu fie adoptat, reîntoarsă de președinte, contestată la Curte”, a declarat Zgonea pentru gândul.

Ambasada SUA: Urmărim îngrijorările generate de amendamentele propuse în Parlament la Cp și Cpp

Ambasada SUA a precizat, miercuri, că urmărește îngrijorările generate de amendamentele propuse la Cp și Cpp, subliniind că orice modificări trebuie analizate cu atenție de toate părțile interesate, pentru a se asigura că nu subminează progresele recente obținute în consolidarea statului de drept.

„Urmărim îngrijorările generate de amendamentele propuse de Parlament la Codul Penal și Codul de Procedură Penală în această săptămână. Orice modificări aduse acestor coduri trebuie analizate cu atenție și în mod transparent de toate părțile interesate, pentru a se asigura că aceste modificări nu subminează progresele recente obținute de România în consolidarea statului de drept și în lupta anticorupție”, a transmis Ambasada SUA.

„Așa cum am mai declarat, astfel de rezultate ar fi un semnal descurajator, mai ales pentru investitori. Transparența, predictibilitatea și stabilitatea sunt factori esențiali pentru atragerea în România a investitorilor locali și internaționali”, a precizat misiunea diplomatică, la solicitarea MEDIAFAX.

Ambasada Marii Britanii: Urmărim îndeaproape propunerile de modificare la CP și Cpp

La rândul său, Ambasada Marii Britanii a precizat, miercuri, că urmărește îndeaproape propunerile de modificare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală, subliniind că Parlamentul trebuie să sprijine instituțiile sistemului judiciar și statul de drept.

„Urmărim îndeaproape și am luat notă de preocupările semnalate referitor la propunerile de modificare a Codului de Procedura Penală și a Codului Penal”, a transmis Ambasada Marii Britanii.

„Așa cum recomandă raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, Parlamentul trebuie să sprijine instituțiile sistemului judiciar și statul de drept”, a mai precizat misiunea diplomatică.

Ce modificări la Codul penal și Codul de procedură penală propun pesediștii

Nouă deputați PSD au inițiat un proiect de lege care aduce modificări consistente Codului penal și Codului de procedură penală. Pe lângă faptul că, dacă aceste propuneri ar fi adoptate, lupta anticorupție ar fi îngreunată și arestările preventive ar fi foarte greu de dispus, procurorii ar urma să poată fi pedepsiți cu închisoarea.

Una dintre cele mai importante modificări prevede faptul că măsurile preventive (arestul preventiv sau la domiciliu și controlul judiciar) ar putea fi dispuse doar dacă există „probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială că persoana a făcut infracțiunea”.

Același proiect de lege mai prevede faptul că procurorul nu poate decide aplicarea unei măsuri preventive sau cu privire la propunerea de arestare preventivă a suspectului ori inculpatului, în funcție de denunțul făcut de acesta împotriva altor personane care au săvârșit fapte ce nu au legătură cu obiectul cauzei sau al cererii prin care se solicită arestarea preventivă.

Dacă se ajunge la aplicarea unei măsuri preventive, „știind că nu există probe concrete din care să rezulte dincolo de orice îndoială că acesta a săvârșit o infracțiune” se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și intezicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.

Inițiatorii sunt nouă deputați PSD (Gheorghe Bogdan, Marian Ghiveciu, Marius Manolache, Adrian Mocanu, Ciprian Nica, Florin Pâslaru, Cătălin Rădulescu, Rodin Traicu, Eugen Uricec) ș un deputat de la minorități, Nicolae Păun (inițiator al proiectului de lege privind amnistia și grațierea, cel care a dus la episodul „Marțea Neagră”). Proiectul lor se află în fază incipentă, la Senat.

De altfel, DNA a criticat puternic modificările propuse de acești deputați, arătând că dacă ar fi adoptată o astfel de inițiativă, s-ar diminua „semnificativ eficiența DNA și s-ar afecta în mod sever statutul procurorilor”.